Un colt ultra’ uitat de lume

Iulie 11, 2008

Aspecte ale vietii de zi cu zi

Filed under: Ganduri ultras — admin @ 2:12 pm
Tags: , , ,

In cele ce urmeaza voi face niste simple remarci, imi voi spune niste simple opinii, din partea unui simplu om de rand, simplu suporter, care fac tot ce imi sta in putinta sa fiu prezent meci de meci alaturi de echipa mea, de inima mea, de viata mea.
Da, e viata mea de zi cu zi, a carei cea mai de pret ratiune o constituie culorile care mi-au adus bucurii, care m-au facut sa rad, sau sa plang, intr-un cuvant sa traiesc cu ele in mine.
Si ca orice simplu suporter am fost atras de la inceput de acea parte a stadionului care da VIATA, care vitalizeaza intregul fenomen care se petrece pe o arena de fotbal.
E vorba de peluza.
Viata mea de zi cu zi se invarte in jurul peluzei. De ce? E locul de unde pot in cel mai complex posibil mod sa imi sustin echipa, sa traiesc la intensitati maxime fiecare clipa.

Si ziceam la inceput de remarci si de pareri. Desi vreau ca acestea sa traga semnale de alarma in randul celor care imi vor citi articolul, m-as bucura ca acestia sa fie cat mai putini. Desi va deranja probabil vreau sa se reflecteze asupra lui. E o umila dorinta asupra unor umile remarci sau la fel de umile pareri, ale unui umil suporter, care vede.. .
Vede un meci de fotbal, al echipei de care se simte reprezentat intru totul, pe care o simte ca fiind ambasadoarea cea mai de pret a sa peste tot, dar pe langa asta mai vede si altceva.. . Asista uneori stupefiat, alteori obisnuit deja, la ceea ce il inconjoara.

Dupa o lunga introducere, recunoscand ca imi place sa detaliez si sa amplific totul, am sa intru in subiect. E vorba de fenomenul Ultras, de modul in care acesta e perceput, si de manifestarile suporterului de rand dintr-o peluza din Romania.

Admitand ca acest fenomen aparent a progresat la noi in tara, exista in continuare diverse probleme, diverse obstacole care ii amplifica in ultimul timp stagnarea. E vorba de un fenomen, care prin definitie implica mase de oameni, grupuri sociale. In Italia, patria sa mama, e un fenomen de agregare sociala. La noi in tara din pacate e mai mult o moda. De ce ? Am sa explic in cele ce urmeaza.

Exista enorm de multe argumente care ratifica afirmatia mea, nu stiu daca am sa reusesc sa le cuprind pe toate, recunosc, sunt destul de obosit dupa o zi de studii la facultate si va trebui sa ma odihnesc putin inaintea unei deplasari la Bucuresti.

In primul rand insasi perceperea acestuia ca pe un model adaptat mot-a-mot face din acesta o moda. Daca privim un pic doar dincolo de granitele noastre observam tari in care perceptiile asupra lui sunt mai rezervate, creandu-se un stil specific spiritului national si crestin ale respectivelor natiuni. Noi incercam sa copiem si din vastele noastre „incercari” se nasc alte mari neajunsuri. Se nasc atitudini teribilistice de genul „Hai ba sa ne batem ca in Italia” sau „Ce tare e frate coregrafia alora de la Irriducibili , noi cand facem?”. Si daca stau sa analizez mai amplu ce se intampla, ajung la concluzia ca astea sunt probleme minore fata de altele.

Am sa incep cu principalul defect al suporterului roman in viziunea mea. E teribilismul cel de toate zilele care s-ar mai intelege sa il regasim in randul tinerilor de pana in 20 de ani, dar vedem tot mai multi indivizi si cu varste mai inaintate care „adopta” din plin aceasta meteahna. Trenurile devastate, pietrele, agresarea unor persoane prin diversele mijloace de transport sunt doar cateva din numeroasele exemple care personal ma dezgusta si care, ce e mai rau, alimenteaza materialele dusmanului nostru cateodata mascat in prieten, jurnalistul.Acest personaj deosebit de interesant, contribuie si el serios la crearea unei imagini in concordanta cu manifestarile unor teribilisti, denigrand si totodata ascunzand valorile unui fenomen ce cateodata stau si ma intreb daca la noi chiar exista. Apelative gen „huligani” , „legionari” sau „paria ai societatii”, toate impletesc un limbaj de lemn al jurnalistului care ne aduce aminte de un regim ce se vrea de aproximativ 18 ani apus. Acestui manjit dihor cautator de senzational i se poate da peste nas doar stopand acele manifestari teribilistice mai sus mentionate. Trebuie sa ne dam seama, macar acum in al douapsrezecelea ceas, ca practic de noi depinde propriul viitor.

E valabil si in cazul altor prieteni de-ai nostri. E vorba de cei cu uniforme albastre, mai noi negre. Nu e vorba de vreo firma de salubritate, ci de asa-zisele „forte de ordine”. Fortele astea de (dez)ordine se aseamana pe undeva cu personajul descris mai sus, prin faptul ca abia asteapta un pas gresit din partea noastra pentru „a lua atitudine”. Si noi ? Ce facem ? Ca si in cazul jurnalitului, le alimentam teribila dorinta. Stiu, mi-am dat seama. Vor sa ne starpeasca, sa ne denigreze in permanenta, si jurnalistul si jandarul. Dar noi ce facem ? Ii ajutam ? De cand am devenit asa buni colaboratori ? Nu credeti ca daca noi ne-am manifesta asa cum trebuie, am lua atitudine in permanenta, ne-am solidariza in actiuni comune, ne-am bate cu mainile goale si cu maxima corectitudine si toate astea promovand pe orice cale posibila idealurile noastre marete le-am inchide gura ? In special mass-mediei care e mai puternica decat pare. Daca nu ar mai avea ce scrie in ziare despre noi, nu credeti ca poate ne-ar publica si mai ales, ne-ar promova mai mult mesajele ? Da, mesajele, exprimate prin diverse metode. Coregrafiile, tot ceea ce inseamna culoare, efect vizual. Si sa nu mai zic de materialele pirotehnice. Au devenit interzise deja.

E clara treaba, e abuz. Este, dar nu am putea oare noi sa ne facem mai auziti? Sa ne promovam punctul de vedere ? Sa convingem lumea ca tortele contribuie si ele la crearea spectacolului. La sustinerea unui crez, a unor idei.. . la sustinerea echipei, dar mai ales a traditiei, istoriei. Chiar si daca mai intrerupem un meci. Noi nu putem sa ii facem pe toti sa inteleaga ca, indiferent de ce se intampla, facem legea. Avem argumente pentru actiunile noastre. Spiritul nostru va tainui vesnic, in timp ce echipele, staff-ul tehnic, conducerile.. . vin si pleaca.
Echipele sunt ale noastre!!! Din moment ce sunt ale noastre, noi facem legea! Ii putem face oare sa inteleaga lucrul asta ? Dar oare am incercat ? De raspuns la intrebarile astea nu voi raspunde, va las pe voi sa va raspundeti cand le veti citi, si, implicit, vi le veti pune in gand.

O alta problema majora a suporterilor romani este lipsa de unitate. Bun, am adoptat modelul constituirii in diverse grupuri ce se vor ultra`. Dar actioneaza ele ultra` daca isi privesc propriile interese doar ? Unde sunt bunele colaborari intre grupurile ce compun o peluza ? Exista pe alocuri, dar in atat de putine locuri, incat ma fac sa cred ca de fapt lipsesc. Nu sunt sigur daca in interiorul grupurilor exista unitate, dar mai intr-o peluza.. . Si se mai vrea si ultra peluza respectiva.. .
Politica, muzica, diversele credinte sunt lucruri care creaza in mod normal unitate intr-un grup sau chiar intr-o peluza. La noi mi se pare ca acestea sunt transformate, mai mult sau mai putin constient si voluntar in INTERESE. Ori interesul suprem care e ? Sau, care ar trebui sa fie ?

Lucrul cel mai de pret care ar trebui sa uneasca suporterii unei peluze.. . care e ? Eu nu cred ca nu stiti, sincer. Va cam faceti ca ploua, dar adevarul chiar e ca ne ploua tot mai mult. Mi se pare ca traiti fiecare intr-o lume proprie, dominata, repet, de interese. Ori interesul care dainuie trebuie sa fie binele echipei. Binele echipei asigura totodata binele continuarii unei traditii. Asigura continuarea unei lupte ce trebuie dusa pana la capat! Ori o lupta dusa fara cap, si dupa bunul plac al fiecaruia e una complet falimentara. Si la noi chiar se actioneaza dupa bunul plac. Cuvinte ca sacrificiu, demnitate, onoare.. . va sunt necunoscute ? Sau iar va faceti ca ploua ? Imi permit sa va judec da, dar judec doar pe cei ce se simt judecati. Steagul sus pana nu va fii prea tarziu !!!

Si acum, pentru a-mi continua viata de zi cu zi, ma voi odihni un pic, daca pot evident, pentru ca urmeaza o deplasare importanta. Aveti umila-mi permisiune de a interpreta cum vreti niste umile pareri.

by: Vlad MCMXXI Timisoara

Anunțuri

1 comentariu »

  1. lol vladutzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzzz

    Comentariu de asdf — Iulie 12, 2008 @ 1:45 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: