Un colt ultra’ uitat de lume

Iulie 17, 2008

Peste 20 de ani de istorie United Force

FK Rad, putini sunt cei care cunosc ceva despre aceasta formatie belgradeana, pusa in umbra de-a lungul anilor de mult mai consacratele Steaua Rosie si Partizan. Dar multi dintre cei implicati in fenomenul ultra au auzit de United Force, faima acestui grup ajungand de mult pe taramul carpatin si constituind, atat in trecut cat si in prezent, un model de invidiat dar si de urmat pentru gruparile ultras autohtone.

1987 … 1997 … 2007… Intotdeauna fideli!

Inceputurile grupului United Force (in continuare o vom numi UF) sunt legate de anii optzeci, cand a avut loc trezirea constiintei poporului sarb. Dupa aproape jumatate de secol de lancezire sub regimul comunist, Belgradul si-a recapatat in acea perioada spiritul urban si drept urmare au inceput sa apara o serie de noi structuri.

Principala motivatie pentru dezvoltarea UF a fost convingerea ca vremea conformismului si a denationalizarii a trecut si ca urmeaza un timp al libertatii si al constiintei nationale.

Asadar, UF a fost infiintat in 1987 de tineri care nu au fost membri ai sistemului comunist si care prin FK Rad au gasit un mijloc de a contribui la dezvoltarea constiintei Belgradului si Serbiei.

La inceput grupul a avut relativ putini membri, dar, spre deosebire de multe alte grupuri, unicitatea acestuia a fost data de calitatea oamenilor si a ideiilor care au stat la baza acestuia, inca de la infiintare. Prima generatie a UF a fost de mare valoare, organizarea gruparii a functionat perfect si, tinand cont de numarul redus de oameni, UF a realizat mult mai mult decat suporterii echipelor mai mari. In deplasari mergeau in medie intre 50 si 75% din membrii, ceea ce era o adevarata raritate.

Unul din principiile de baza ale primei generatii UF a fost “calitate inainte de cantitate”, cu alte cuvinte mai bine sa ai o grupa mica de oameni de calitate decat o grupa mare de oameni pe care sa nu te poti baza. In jargon de tribune – mai bine 10 adevarati decat 1000 de manechini. UF intotdeauna a avut o viziune pe termen lung. Aceasta viziune e cel mai bine reprezentata de una din primele schite ale stadionului Regele Petru. Pe schita se regaseste tribuna de vest a stadionului, care in partea sa inferioara este dominata de o mare sciarpata in alb-albastru. Aceasta viziune s-a transformat in realitate dupa cativa ani, in 1997, la aniversarea a 10 ani de la infiintare.

Maturizarea gruparii s-a facut pe mai multe directii:

– primele 2 steaguri de gard ale UF au fost considerate de majoritatea celor implicati in fenomen, ca fiind printre cele mai reusite din fosta Yugoslavia

– prima coregrafie cu torte a fost facuta in vara anului 1990 pe Maracana din Belgrad;

– prima “tifo” a fost facuta nu mult dupa aceea,

iar UF chiar daca “suferea” din punct de vedere numeric, acest lucru nu s-a facut simtit in activitatea grupului, membrii sai venind mereu cu noutati la meciurile de acasa sau din deplasare.

Este important de subliniat ca fanii lui FK Rad au fost singurii (pe langa suporterii cluburilor regimului) care faceau deplasari in Croatia si Bosnia. Tot ei au fost primii care s-au remarcat prin curaj, marturie stand numeroasele steaguri capturate. De retinut ca un articol despre UF a aparut inca din 1990 in Supertifo.

Perioada dintre 1992 si 1994 a reprezentat un recul, pentru ca numerosi baieti din grupare au plecat pe front, unii pierzandu-si viata acolo, iar altii au ales sa emigreze.

Chiar daca mult mai putin numerosi decat suporterii echipelor regimului, membrii UF erau caracterizati ca fiind cei mai extremi si mai agresivi. Datorita nationalismului afisat si a impotrivirii fata de sistemul de atunci, ei au fost satanizati in toata mass-media si au fost terorizati de catre militie. Dar in ciuda acestor probleme, sau poate tocmai de aceea, a continuat sa le creasca popularitatea in sanul noilor generatii. Tot mai multi tineri s-au orientat spre UF si FK Rad si se poate spune pe buna dreptate ca celor de la UF li se datoreaza renasterea scenei tifo. Au aratat Serbiei ca exista mai mult de doua cluburi pe teritoriul ei. Deja nu mai era o moda sa-ti arati fortele intr-o lupta cu Dejle (“tiganii” de la Steaua Rosie) sau cu Grobari (Partizan Belgrad), toata lumea “ultras” isi dorea sa-si masoare fortele cu UF. Dar nu incercau asta decat pe teren propriu, pentru ca din 1992 pana in 1997 doar Dejle au venit cu regularitate in deplasarile de la Rad.

Dupa ce si-au castigat un loc de invidiat in lumea suporterilor jugoslavi, UF a continuat sa demonstreze ca sunt cei mai buni in toate domeniile, devenind avangarda scenei ultra sarbe. S-au evidentiat prin originalitate si prin felul de a gandi, continuand drumul dechis de prima “garda” a UF.

Suporterii lui Rad au avut cantece si melodii originale, pe care ulterior toti le-au copiat. Au fost primii care au folosit steaguri mici de 2*2, si steagurile pe doua bete. Au fost primii care au facut fulare in dungi in 1995, cu 2 ani mai devreme decat restul gruparilor.

Ceea ce ii caracterizeaza foarte bine pe suporterii Rad-ului este ca niciodata nu s-au pus in slujba vreunui partid sau om politic, ramanand “independenti”, spre deosebire de alte grupuri din Jugoslavia. Intotdeauna si-au etalat nationalismul sarb, dar Rad era deasupra oricarui partid.

In a doua jumatate a anilor 90, popularitatea UF a crescut vizibil, lucru ce s-a vazut cel mai bine la aniversarea a 40 de ani a clubului (98/99) si mai ales la implinirea a 10 ani de la infiintarea grupului UF (97/98) eveniment care a fost sarbatorit la meciul cu Hajduk Kula, in aceeasi zi cand pe Maracana se disputa derby-ul regimului (Steaua Rosie-Partizan). Aceasta este o dovada in plus ca UF nu au fost si nu sunt o subdivizie a Delije sau Grobari, cum a fost cazul altor grupe mici din Belgrad.

In acest interval de timp, in afara unor confruntari cu Delje, UF nu au avut incidente mari cu alte grupari. In schimb cu militia regimului au avut loc nenumarate confrumtari: la Kula, Budva, Krusevac, Zemun (de cateva ori), Smederevo, Cacak, pe Maracana, pe Banjica…

In 2002 s-au implinit 15 ani de existenta a brigazii. A fost un prilej de intalnire pentru multi din actualii membri UF, precum si pentru cei din generatiile vechi. In ciuda impresionatului sprijin venit din partea galeriei, FK Rad a retrogradat in sezonul 2002 – 2003. La ultimul meci al campionatului (hotarator pentru o eventuala evitare a retrogradarii) au avut loc violente incidente intre suporterii Rad si politie. A fost prima oara de cand exista fotbalul pe meleagurile sarbe cand fortele de ordine au folosit arme de foc in incinta unui stadion, ocazie cu care a fost si ranit un cameraman al RTS.

Dumnezeu in cer – Rad pe pamant!

Articol tradus de AltCore pe site-ul oficial al gruparii

Anunțuri

2 comentarii »

  1. Interesant articolul

    Comentariu de Perfect si simplu — Iulie 20, 2008 @ 3:22 pm | Răspunde

  2. eu as zice mai degraba IMRESIONANT !!!

    Comentariu de crew — Septembrie 3, 2008 @ 1:06 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: