Un colt ultra’ uitat de lume

Iulie 19, 2008

Interviu cu Dave – „Honor et Patria”

Tifo: Salut Dave, o scurta prezentare personala, te rog.

Dave: Ma numesc Dave, am 27 ani, si sunt membru „Honor et Patria”. In 1996 am luat contact cu lumea peluzelor, la meciurile Romaniei am mers pentru prima data in 1993 ca simplu spectator la tribuna a 2 a. De aproape 5 ani de zile fac parte din „Honor et Patria”, pentru cei care nu stiu…e un grup dedicat sustinerii echipei nationale

Tifo: Fa-ne te rog o scurta prezentare a gruparii.
Dave:
Dupa cum ti-am zis, interesul meu pentru echipa natioanala este destul de vechi, insa in conditiile de atunci (toate meciurile in bucuresti, deplasarile externe…un vis aproape iralizabil) un grup ultras nu prea si-ar fi gasit menirea. Mi-am schimbat viziunea odata cu meciul Romania – Bosnia disputat la Craiova pe 23.06.2003. A fost inceputul „deplasarilor” interne ale nationalei si in acelasi timp momentul cind am realizat ca se poate face mai mult pentru sustinerea echipei. La scurta vreme dupa acel meci, am pus bazele acestui grup impreuna cu un mic grup de pieteni.

Tifo: De ce “Honor et Patria”? Care este semnificatia acestui nume?
Dave:
Sursa de inspiratie pentru denumirea aleasa a fost un mottoul folosit de armata romana in perioada razboiului de independenta “honor et patria”. Aceste cuvinte se regaseau pe stindardele tricolore folosite in lupta, iar pentru noi ele au avut si au inca, o semnificatie deosebita.
Primul meci a fost Romania – Luxemburg desfasurat pe stadionul Astra din Ploiesti la 6 septembrie 2003.

Tifo: Cati membri are H&P?
Dave:
Numarul membrilor a variat intotdeauna undeva intre 10 – 15, un numar mic care aduce cu sine si bune si rele, dar a fost optiunea noastra sa o luam pe acest drum.

Tifo: Membrii grupului sunt implicati in fenomen sustinand si echipe de club?
Dave:
Apartenenta sau nu la alte grupuri nu a contat niciodata atata vreme cat o persoana este dispusa sa ni se alatura cu tot ceea ce implica apartenenta la un grup ultras. Nici simpatiile pentru o echipa de club sau alta nu au reprezentat un criteriu. Si cred ca e normal sa fie asa, in cadrul unui grup ce sustine nationala.

Tifo: Exista diferente intre a fi ultras intr-o brigada de club si una de Nationala?
Dave:
Cateva. In primul rind este vorba despre numarul meciurilor. Daca un club de fotbal are in media 30-34 de meciuri intr-un sezon, nationala nu are decit 10-12. O alta diferenta consta in lipsa rivalitatilor constante, care in cazul cluburilor, reprezinta un important factor motivational. Restul lucrurilor, fie ca e vorba de sedinte, cotizatii, pregatirea unei deplasari sau a unei coregrafii, nu difera cu nimic.

Tifo: Care sunt principiile de baza ale grupului?
Dave:
Nu sintem si nu am fost oameni de litere, nu ne-am formulat ce s-ar putea numi o prezentare programatica. Suntem doar suporteri ai Romaniei care am ales sa sustinem nationala in singurul fel pe care il stim, ultras. Restul a venit de la sine, aspectele oraganizatorice, prietenii legate si toate celelalte lucruri.

Tifo: Care este organizarea si structura grupului?
Dave: Fiind un grup mic nu am simtit nevoia unei organizari structurale de tip ierarhic. Am pastrat lucrurile la un nivel cit mai simplu.

Tifo: Mai sunt in Europa alte grupari de acest fel? Aveti relatii cu ele?
Dave:
In Europa exista diferite forme de organizare in rindurile suporterilor diferitelor nationale. De exemplu, in Italia a existat un proiect, denumit „Viking Italia” care isi propunea sa reuneasca diferite grupari ultras cu inclinatii nationaliste pentru a oferi sustinere nationalei. Insa rivalitatile au fost prea mari asa ca, din cite stiu, proiectul a fost abandonat.In Serbia, Croatia, Polonia, nationalele au o puternica sustinere datorita prezentei relativ masive a grupurilor ultras. De fapt la turneul final EURO 2008, Croatia ne-a oferit tuturor un exemplu pe care trebuie sa il luam in seama.
Exista evident si organizatii ale suporterilor care se ocupa de organizarea deplasarilor, relatiile cu federatia, obtinerea biletelor samd, in Olanda, Portugalia, Rusia dar si in alte tari. Totusi nu le-as numi grupuri ultras, ci mai degraba fan cluburi sau ceva de genul asta. Nu am stabilit nici un fel de contact cu genul asta de grupuri si organizatii si nici nu prea vad de ce am face-o.

Tifo: Ce faceti pentru a atrage membri noi?
Dave: Popularizarea grupului nu a fost niciodata una dintre prioritatile noastre, dimpotriva chiar. Si asta s-a simtit, fiindca dupa 4 ani de prezenta neintrerupta, exista destul de multi oameni, din lumea noastra, care nu au auzit de H&P…in ultimul perioada am decis sa contracaram cumva blocajul mediatic la care sintem supusi (nu noi in mod special ci in general grupurile ultras) si am inceput sa folosim internetul ca mijloc de popularizare al mesajelor noastre.

Tifo: Care este cea mai importanta realizarea grupului?
Dave: As putea aminti citeva deplasari destul de reusite dar, sincer, cred ca cea mai mare realizare pentru noi este faptul ca inca facem treaba asta si o facem cu placere. Asta e mare lucru.

Tifo: Si cea mai mare dezamagire?
Dave:
EURO 2008 este un subiect trist pentru noi. Dupa o campanie de calificare in care am fost prezenti la toate meciurile, H&P a lipsit de la turneul final. Modalitatea de repartizare a biletelor prin tragere la sorti a permis „prietenilor” din federatie sa faca jocurile asa cum au dorit. Din 9 comenzi de bilete, am “primit” in urma tragerii la sorti doar 2.
O bataie de joc, deoarece matematic este imposibil, avind in vedere numarul de bilete raportat la numarul de comenzi. Si atunci am preferat sa nu mai mergem deloc, niciunul. Am putea spune ca nu am fost la EURO 2008 deoarece am protestat impotriva abuzurilor si a comercializarii fotbalului, dar adevarul este ca nu exista nici o scuza pentru acest esec, pe care ni-l asumam.

Tifo: Care sunt relatiile cu peluzele si gruparile din Romania? Aveti sprijin?
Dave:
Am preferat sa ne tinem departe de rivalitatile si infratirile dintre gruparile de suporteri ale echipelor de club si din nou cred ca asta e un lucru normal. Ne-am mai intilnit pe varii stadioane (mai ales din tara dar uneori si afara) cu grupuri de ultrasi,iar relatiile au fost cele normale atata vreme cat eram toti acolo pentru a sustine nationala.

Tifo: Aveti relatii/contacte cu FRF, cu jucatorii?
Dave:
Pot spune ca avem niste „relatii” nu tocmai amicale cu „conducerea fotbalului romanesc”, iar in ceea ce-i priveste pe jucatori, atata vreme cat ei isi fac treaba pe teren si noi in tribuna, e suficent.

Tifo: Cum rezolvati problema biletelor si a deplasarilor?
Dave: „Respectul fata de suporteri” este o notiune necunoascuta la nivelul federatiei romane de fotbal. Tocmai de aceea, de ani de zile deja, e un adevarat calvar sa obtii un bilet, la un meci cat de cat mai important. Reprezentantii autoritatilor locale sau centrale, sponsorii federatiei, toti bisnitarii si interlopii sint pe lista de „obligatii” pe care federatia trebuie sa le onoreze…prin urmare, catre suporteri se indreapta uneori chiar si mai putin de 50% din numarul de bilete…si stim cu totii in ce conditii se vind biletele astea.Rezultatul e unul care vede cu ochiul liber: la meciurile mari sintem 20.000-30.000 de mii de oameni ce fac de cele mai multe ori o „atmosfera” potrivita mai degraba pentru o inmormintare, iar la meciurile mai putin „interesante” pentru suporterul monden, de abia daca se string 5.000 – 10.000.
Un bun exemplu e meciul cu Albania, ultimul pe „23 august”, cand desi Nationala era calificata, preturile la bilete au fost mici (intrarea a fost chiar gratuita pentru stundenti) iar oficialii s-au dat peste cap sa atraga lumea cu tot felul de prostii (concert, tombola, artificii…), stadionul nu a fost plin nici macar pe jumatate. Adevarul e ca atitudinea parazitilor din jurul nationalei si chiar si atitudinea jucatorilor, citeodata, au indepartat multi suporteri adevarati…

Tifo: Ati avut probleme cu jandarmii in tara si in deplasari externe?
Dave: Atata vreme cat vom continua sa fim priviti ca infractori, problemele acestea sunt inerente. La ultimele meciuri am avut constant probleme cu fortele de ordine. Incepand cu meciul de la Tirana si terminand cu cel sus mentionat Romania – Albania…N-as vrea sa insist pe aceasta problema, dar tin totusi sa amintesc un episod petrecut pe stadionul din Piatra Neamt cu ocazia meciului Romania – Luxemburg: la unica peluza a stadionului se coagulase un grup ceva mai activ de suporteri (din Iasi, Bacau, Piatra Neamt…in orice caz, din zona Moldovei) alaturi de care ne aflam si noi. Lumea statea in picioare, se canta, totul okey…nici o problema.
La un moment dat, cu 10-15 minute inainte de inceputul meciului, dupa numeroase incercari de a ne convinge sa ne imprastiem (naiba stie care era logica), zelosii jandarmi locali au inceput sa indroduca in primul rind copii de 8-10 ani probabil de la o scoala cu specific sportiv care venisera la meci impreuna cu un profesor. Nici insistentele lui nu au putut sa-i convinga pe acei retardati ca nu poti pune in pericol integritatea fizica a unor copii, doar ca sa iti indeplinesti „misiunea”. E greu sa exprim in cuvinte scarba care m-a cuprins cind i-am vazut pe descrierati impingand in spatiul ingust copii pe fata carora se putea citi teama. Am parasit stadionul in minutul 5 al meciului.
Nici in afara atitudinea fortelor de ordine nu este prea diferita, dar ce doare mai multe este atitudinea „romanilor” din tribune.

Tifo: Ati avut probleme cu suporterii/ultrasii adversi la meciurile din deplasare?
Dave:
Asa cum am spus mai sus, din pacate, principalele probleme sunt, aproape de fiecare data, cu „suporterii” nationalei. Totusi, nu au lipsit nici deplasari tensionate precum cea de la Tirana, unde am fost obligati sa stam in mijlocul suporterilor gazda, sau cea de la Minsk unde gazdele doreau razbunare in urma incidentelor din tur.

Tifo: Exista influente politice in grup, exista un consens politic?

Dave: Daca prin politica te referi la stinga vs. dreapta si lucruri de genul asta…a fost o decizie pe care am luat-o chiar de la inceput de a nu „colora” politic grupul. Asta nu inseamna, spre exemplu, ca nu am avut mesaje „extrafotbal” care ar putea fi caracterizate ca fiind „politice”. Nu avem probleme in a ne exprima punctul de vedere, chiar daca se gasesc mereu multi care sa fie deranjati de un mesaj sau altul.

Tifo: Ce planuri de viitor are grupul?
Dave:
Dincolo de planuri punctuale, de genul materiale, deplasari, s.a.m.d. planul noastru este sa mergem inainte. Devine din ce in ce mai greu si tocmai de aceea acesta este lucrul cel mai important: sa nu ne oprim.

Tifo: Care sunt 3 aspecte esentiale care fac diferenta dintre un ultras si un suporter obisnuit (teoretic, nu ce e in Romania)?

Dave: Nivelul de implicare, sentimentul apartenentei si atitudinea…asta sint 3 dintre lucrurile care ar trebui, in opinia mea sa deosebeasca un ultras de un suporter obisnuit.

Tifo: Care sunt caracteristicile specifice ultraseriei romane?

Dave: Ca observatii strict personale, as mentiona focalizarea execesiva, in sensul ca intreaga miscare ultras romaneasca se regaseste masata in citeva orase, in timp ce covarsitoarea majoritate a echipelor de club nu se bucura nici macar de sprijinul unor grupari de mici dimensiuni, fiind pur si simplu inexistente pe o ipotetica „harta ultras” a Romaniei.

O alta caracteristica ar fi lipsa continuitatii. Ma refer atat la nivel individual (e suficent de vazut media de varsta a baietilor care frecventeaza peluzele) cat si la nivelul grupurilor, a caror durata de viata este, de multe ori 1-2-3 ani. Generatiile se succed cu o rapiditate aproape incredibila. Sunt si lucruri bune in treaba asta, dar si aspecte negative.

Tifo: Cum se incadreaza miscarea ultra din Romania in contextul european si mondial?

Dave: Momentan nu contam la nivel continental si nu stiu daca am contat vreodata cu adevarat. Realitatea este ca cei mai mari rivali ai nostri suntem chiar noi. Daca vom reusi sa ne depasim, fiecare dintre noi, carentele si slabiciunile, vom putea face un mare pas inainte. Iar in timp va veni si respectul celorlalti.

Tifo: Cum s-a schimbat scena ultra romanesca in ultimii ani? Directia e cea buna sau nu?

Dave: Scena ultras este intr-o permanenta schimbare si evolutie inca de la inceputurile ei. Daca spre finalul anilor 90 inceputul anilor 2000 se simtea o oarecare maturizare: aparitia unor grupuri ultras in adevaratul sens, inumultirea spectacolelor elaborate, aparitia materialelor de grup, raspindirea ideii de autofinantare s.a. in ultimii ani traiesc cu impresia ca am intrat intr-o faza de stagnare…sint multe motive pentru treaba asta.

Fenomenul si in general lumea stadioanelor nu mai este asa atragatoare pentru tineri pe cat era, de exemplu, la mijlocul anilor ’90 si prin urmare, din urma vin din ce in ce mai putini pusti si chiar si cei care vin nimeresc intr-o lume fara niste repere clare, Multi „inavata” fenomenul si mentalitatea pe messanger sau pe forumuri iar dupa un an de zile au impresia ca au trait si au facut totul. Vremurile cind alergam ca nebunii dupa un Supertifo pentru ca mai apoi sa il „devoram” pur si simplu articol cu articol, poza cu poza au trecut…acum informatia este mult mai usor disponibila dar este mai greu sa discerni.

Fotbalul in sine, ca si fenomen sportiv, nu mai este la fel de atragator. Totul pare sa se reduca la scandaluri si mondenitati. Si atunci de unde sa gasesti pasiunea pentru a-ti pierde nopti si zile? Noi sintem deja infectati dar pentru cei care vin din urma e greu…”Culori”, “istorie” sint cuvinte frumoase, dar cind vezi ca jucatorii nu dau doi bani pe tine sau pe lucrurile astea, e greu sa ai pasiune, sa ai constanta. Ne gasim singuri motive care sa ne faca sa mergem mai departe…banuiesc ca pe undeva ne si mintim, si ca in realitate ne-am indepartat de idealurile vechi…pentru ultrasii vechi echipa chiar venea pe primul loc si intreaga pasiune era indreptata si motivata de atitudinea celor din teren, purtind culorile de suflet.

Curentul Casual care se manifesta la noi, in special, ca o moda vestimentara, nu a fost nici el de natura sa dea un avint miscarii ultras. In cele din urma restrictiile din ce in ce mai absurde au avut si ele un impact negativ asupra atmosferei din peluza…motive pentru starea asta de lucruri, probabil sint multe dar fenomenul a mai avut zilele lui negre si totusi a supravietuit. Eu inca sper…

Tifo: Ai pomenit de Supertifo si de modul in care incercati sa „invatati” prin anii 90, in Romania tinerii care vor sa invete sau sa cunoasca istoria miscarii ultras din Romania nu prea au de unde sa o faca, ultrasii romani avand mari retineri in a creea o deschidere mediatica. Crezi ca asta afecteaza miscarea ultras din Romania?

Dave: In mod clar avem o problema de imagine. Atitudinea presei fata de noi s-a schimbat dramatic in ultimii ani, si daca acum cativa ani mai puteai citi inca descrieri precum „atmosfera incendiara” acum, dincolo de incidentele violente, pur si simplu nu mai existam. Coregrafii, mesaje, scandari…aproape nimic nu reuseste sa treaca de „embargoul” la care sintem supusi de mass-media.

Pe de alta parte, si in interiorul miscarii se face simtita o atitudine de casta, izolationista. Asa cum ti-am spus si mai sus, asta a fost si atitudinea noastra ca grup, pentru o buna perioada de vreme.

Dar, daca este sa fim sinceri, trebuie sa recunoastem ca, pentru a asigura supravietuirea miscarii, trebuie sa facem si unele „compromisuri”. Si asta inseamna, printre altele, sa vorbim cu baietii care vin din urma, sa incercam sa le explicam lucrurile, fara aere de falsa superioritate, si sa incercam sa prezentam celor din afara lumii noastre si o alta imagine a acestei miscari.

Tifo: In afara, mai toate gruparile ultras de afara, fie ca au sau nu o istorie in spate, au site-uri de popularizare, au magazine deschise publicului larg, organizeaza „cursuri” interne dar si celor care vor sa intre in grup, au fanzine si reviste. In Romania asa ceva nu exista. De ce crezi ca ultrasul roman nu prea agreeaza aceasta activitate logica si utila, si prefera sa nu comunice in „exterior”?

Dave: E si asta o caracteristica a miscarii din Romania. Nici n-as putea sa spun cu certitudine daca este un lucru bun sau rau. Atata vreme cat grupurile se autofinanteaza, si nu atirna dupa unii sau dupa altii, eu nu vad asa o mare problema in atitudinea asta, anticomerciala.

Cit priveste celalalt aspect, al comunicarii, au existat si la noi incercari: fanzine, site-uri de prezentare dar, din nou, cred ca principala problema a fost lipsa unei constante in timp. Numai noi putem decide, fiecare grup in parte, in ce directie vor evolua lucrurile in continuare.

Tifo: Cum vezi evolutia ultraseriei romane in sezonul care va urma, si ce crezi ca trebuie sa se faca pentru ca acest fenomen sa nu fie innabusit?

Dave: In perioada urmatoare solidaritatea va fi un lucru esential. Daca va fi sa facem ceva, va trebui sa facem impreuna, fiindca nici unii dintre noi, luati in parte, nu pot face fata lucrurilor pe care le avem de infruntat. Cel putin, nu pe termen lung. Daca vom reusi sa stam alaturi in fata represiunii avem o sansa buna.

Tifo: Multumesc pentru interviu si te rog, inca cateva cuvinte de final

Dave: Va urez succes in acest nou proiect, iar tuturor ultrasilor din Romania, salutari!

Anunțuri

7 comentarii »

  1. Frumos!

    Comentariu de bluewhiteladies — Iulie 19, 2008 @ 7:43 pm | Răspunde

  2. Smecher David 😉

    Comentariu de asdf — Iulie 21, 2008 @ 1:04 am | Răspunde

  3. Felicitari pentru tot ce ai facut impreuna cu grupul pentru nationala, pentru voi, pentru miscarea ultras romaneasca in definitiv! O mica observatie: meciul Romania-Bosnia s-a disputat pe 7.06.2003 (Mi-e imposibil sa uit datele meciurilor disputate la Craiova 😉 ).

    Comentariu de Adi — Iulie 26, 2008 @ 1:56 am | Răspunde

  4. frumos

    Comentariu de florin — Septembrie 4, 2008 @ 10:05 pm | Răspunde

  5. Foarte frumos!!

    Comentariu de roshu — Septembrie 11, 2008 @ 1:49 am | Răspunde

  6. respect H&p

    Comentariu de boby — Noiembrie 21, 2008 @ 9:05 pm | Răspunde

  7. vreau sa ma implic cum iau legatura cu voi?

    Comentariu de bran claudiu — Aprilie 2, 2009 @ 3:08 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: