Un colt ultra’ uitat de lume

iulie 26, 2008

Istorii ale peluzelor Ep. 2 – Istoria peluzei aradene

Ca sa vorbim despre acest subiect, trebuie sa ne intorcem cu cativa zeci de ani in trecut, cand s-au inregistrat primele incidente intre aradeni si timisoreni pentru ca, inevitabil cand vorbim despre istoria noastra, este imposibil sa ignoram aceasta rivalitate.


Nu am pretentia ca in acele vremuri lumea stia de miscarea ultras sau hooligans notiuni aparute mult mai tarziu in fotbalul romanesc, insa in mod sigur erau manati in aceasta lupta numai de pasiune, mandrie si ardoarea sufleteasca care ii facea sa fie alaturi de echipa, motiv pentru care derbyurile cu Timisoara au fost intodeauna speciale.

ARAD vs TIMISOARA


Pentru a intelege aceasta rivalitate trebuie precizat de la bun inceput ca aceasta disputa nu se poarta numai intre UTA si Poli, ci se poate vorbi la general de o confruntare directa dintre cele doua orase nu numai in plan sportiv, ci si in cel administrativ, economic, social, cultural s.a.m.d.

Inceputul acestei confruntari se pierde in negura timpului inca de la startul fotbalului romanesc atunci cand atat aradenii pe deoparte cat si timisorenii pe cealalta parte isi disputa organizarea primului meci de fotbal din Romania, argumentul aradenilor fiind faptul ca medicul I. Weiner din Arad aduce in tara prima minge de fotbal si publica pentru prima data regulamentul jocului in anul 1898, iar apoi la data de 15 august 1899 are fost primul meci cu public jucat dupa regulament cu arbitrii si disputat pe un teren regulamentar pe durata a doua reprize de câte 45 de minute.

Mai tarziu prin anii ’30 Aradul era reprezentat in prima liga de catre Gloria si AMEFA iar Timisoara era reprezentata de catre Ripensia si Chinezul, echipe care strangeau in jurul lor numeroase pasiuni si creau adevarate regaluri fotbalistice.

Totusi sa nu ne abatem prea mult de la subiect trebuie sa mentionam poate unul din cele mai antologice meciuri din istoria Arad – Timisoara, meci privit din prisma suporterilor, desfasurat la data de 17 mai 1964 intre Stiinta Timisoara si UTA incheiat cu rezultatul 3-3. Acest meci este mai special deoarece se pare ca atunci a avut loc primul incident major intre suporterii aradeni si timisoreni. Date concrete de la ce a pornit nu se stiu, insa se pare ca tensiunea meciului si faptul ca suporterii nu erau delimitati ca si acum, au facut ca sa existe incidente intre cele doua grupuri de suporteri inca din timpul meciului, incidente care s-au transformat mai apoi in lupte de strada, masini rasturnate, etc, urmand ca ulterior lupta sa devina una impotriva militienilor, suporterii avand astfel pretextul pentru o lupta impotriva regimului totalitar de atunci.

Din diverse marturii ale multor oameni care au fost prezenti la acel meci, se pare ca victime au fost de ambele parti insa, ulterior si militienii au iesit destul de sifonati fiind nevoiti sa se baricadeze in zona actualelor vestiare ale stadionului “Dan Paltinisanu”. Efectele acelui meci au avut o gravitate covarsitoare asupra multor studenti aradeni din complexul studentesc, dar si asupra timisorenilor, pentru ca se pare ca dupa acel meci au avut loc o multime de exmatriculari in randul studentilor, interogatorii, perchezitii, oameni arestati, dusi la sectie si batuti fara niciun motiv si multe astfel de abuzuri si atrocitati ale organelor de militie din acea vreme.

Bineinteles ca toate partidele disputate intre aceste doua echipe au fost speciale si merita amintite insa pe langa meciul din ’64 a mai fost demn de semnalat si cel din ’89 cand UTA este invinsa la Arad si Poli promoveaza in prima liga in fata a 18.000 de spectatori (mult peste capacitatea stadionului) in urma interventiei prim-secretarului judetean PCR Elena Pugna care a dat ordin sa castige Poli deoarece sotul ei era prim-secretar judetean al PCR in jud. Timis si profesor universitar la Politehnica din Timisoara. Blatul a fost confirmat ulterior si de catre vice-presedintele de atunci al UTA-ei Gheorghe Vaczi II dar si de alti oameni de fotbal ai vremii care au spus ca au fost amenintati cu represalii ulterioare daca Poli nu castiga. Ca un fapt demn de mentionat este ca in 22 decembrie 1989 in timpul Revolutiei suporterii UTA-ei incerca sa o gaseasca pe prim-secretar ca sa-i ceara socoteala nu pentru faptele comise in slujba comunismului ci pentru infrangerea UTA-ei cu jumatate de an inainte, meci ramas inca foarte viu in mintea lor, insa din fericire pentru ea nu este gasita in sediul Palatului Administrativ si scapa astfel de linsajul suporterilor care vroiau sa isi faca singuri dreptate.

In final mai toate partidele au fost problematice, chiar daca in toamna anului ’96 s-a incercat un armistitiu intre Luca Alecu liderul celor de la Red Fighters din acea vreme si Alin Boldura liderul timisorenilor, insa acest lucru nu a tinut pentru ca au existat numerosi contestatari de ambele tabere iar in mai putin de un an lucrurile au revenit la “normal”.

Istoria confruntarilor recente a continuat poate mai furibund ca niciodata facand doua victime: banerul Red Fighters capturat in 2006 de catre Masseria la Sanicolau Mare si banerul celor de la Ultranativ gupare aflata la sefia peluzei timisorene in acel moment, capturat in 2007 de catre SUR chiar in Timisoara intr-o zona aflata in vecinatatea stadionului Dan Paltinisanu.

Barajul de promovare in prima liga (Alba-Iulia, 1999)


In anul 1999 UTA termina campionatul diviziei B, seria a II-a pe locul 2 fapt ce ii permite disputarea unui meci de baraj in compania celor de la Rocar Bucuresti, meci disputat pentru promovarea in prima divizie.

Acest meci are o insemnatate deosebita pentru istoria suporterilor aradeni deoarece pentru acel meci s-au deplasat la Alba-Iulia un numar de aproximativ 12.000 de suporteri aradeni pentru a incuraja UTA in tentative ei de a reveni in prima divizie, fapt ce reprezinta cea mai numeroasa deplasare din istorie a suporterilor aradeni. De cealalta parte Rocarul este incurajata de catre un grup de aproximativ 150 de suporteri dinamovisti platiti pentru a sustine Rocarul la acest meci de catre Gigi Netoiu conducatorul clubului bucurestean.

Meciul se incheie cu victoria Rocarului care invinge UTA cu 2-0, meci care provoaca o mare dezamagire aradenilor urmand ca dupa meci sa existe unele rafuieli cu jandarmii si cu cei din Alba Iulia care au sustinut Rocarul la acest meci. Tot la acest meci a disparut de pe gard banerul tricolor “Liga suporterilor din Banat si Transilvania” care reprezenta un grup de suporteri din regiunile mentionate constituit pentru incurajarea echipei nationale, ulterior se pare ca aceasta captura a fost revendicata in conditii neclare de catre dinamovisti.

In sfarsit, ramanem oricum cu organizarea unei deplasari de exceptie pentru acele vremuri dar si cu satisfactia de a fii alaturi de echipa intr-un numar foarte mare.

Red Fighters


Red Fighters este primul grup organizat de suporteri ai UTA-ei. Gruparea ia fiinta in anul 1996 la initiativa mai multor suporteri tineri si inimosi care inspirati dupa modelul galeriilor din Italia se hotarasc sa se constiuie intr-un grup mult mai organizat decat ce era pana in prezent la Arad si incep prin confectionarea a doua banere de gard: SUPORTER CLUB UTA RED FIGHTERS respectiv COMMANDO UTA. Pe langa cele doua banere de gard se confectioneaza cateva steaguri de fluturat de dimensiuni mari 4x4m, numeroase steaguri de fluturat cat si doua tobe.

Numarul membrilor incepe sa creasca urmand ca in perioada de apogeu sa ajunga la un numar de aproximativ 300-400 de oameni constanti un numar destul de bun pentru nivelul diviziei B si lipsa de rezultate a UTA-ei din acea perioada.

In perioada imediat urmatoare in 1997 se leaga o stransa prietenie intre Red Fighters si Guardia Rosso-Nera de la CSM Resita, prietenie ce a dainuit multi ani pana cand fotbalul resitean s-a stins odata cu suporterii locali.

Din toata existenta lor, se pot concluziona atat aspectele pozitive cum ar fi: primul grup aradean organizat intr-o perioada de pionierat la nivel de suporteri, sustinerea echipei in mod organizat chit ca UTA trecea printr-o lipsa acuta de rezultate, barajul de promovare din 1999 (dar despre asta voi detalia putin mai mult in randurile de mai jos), prezenta la Budapesta pentru incurajarea nationalei la meciurile cu Ungaria la ambele meciuri, dar trebuie sa contabilizam si aspectele negative: decaderea de dupa anul 2000 prin retragerea a tot mai multor membri semnificativi, faptul ca si-au pierdut banerul prima data in 2006 si refuza sa se desfiinteze cum era normal si firesc, iar apoi tot in toamna acelui isi mai pierd odata banerul la Constanta fapt ce duce la tot mai multe presiuni asupra lor din partea SUR si in final la desfiintarea lor fireasca.

SUR

Motto: Semper fidelis

Grupul a luat fiinta in august 2003, initial ca alternativa la vechiul grup Red Fighters a carui declin dar si mentalitate precara din ultima vreme reusea sa nemultumeasca tot mai multa lume. Initial un grup s-a desprins din vechea galerie in 2002 si a stat separat undeva la tribuna a II-a pentru ca o data cu inceperea noului sezon sa se constituie un grup nou care sa se distinga de vechiul grup atat prin mentalitate, comportament, sustinere a echipei cat si prin amplasamentul diferit din stadion deoarece SUR statea initial la peluza a II-a iar Red Fighters la peluza I.

In primii 3 ani nu sunt evenimente notabile, deoarece UTA traverseaza o perioada neagra din istoria ei, exceptand aniversarea a 6 decenii de existenta a clubului in 2005 eveniment celebrat cu o coregrafie din partea SUR, in rest grupul se limiteaza la sustinerea fidela a echipei pe toate coclaurile diviziei B, insa din pacate totul culmineaza cu sfarsitul sezonului 2005-2006 cand, in urma unor jocuri de culise spunem noi, UTA retrogradeaza desi dispunea de un lot bunicel de jucatori, totul pentru a se pune la cale „ingineria” prin care UTA desi retrogradata in liga a III-a cumpara locul nou promovatei in liga I Liberty Salonta.

In acel moment doar SUR impreuna cu un numar redus de sustinatori fideli se opune acestei promovari rusinoase, deoarece majoritatea suporterilor in foamea de a vedea fotbal de prima liga la Arad accepta aceasta „promovare” facand ca noi si restul celorlalti opozanti sa parem niste rebeli dizidenti care chipurile nu am vrea binele clubului. Neavand ce face si pusi in fata faptului implinit ne-am vazut nevoiti sa alegem intre a ne abandona echipa iubita si a accepta acest rau gata facut fapt ceea ce a dus in final la acceptarea acestui compromis destul de major si care a zdruncinat din temelii existenta noastra ca grup deoarece la un moment dat eram foarte hotarati sa ii punem capat si sa ne incheiem activitatea.

In sfarsit odata promovati in liga I ne reluam activitatea odata cu noul sezon, grupul este tot mai bine organizat si atrage noi membri urmand ca incet dar sigur sa preluam fraiele galeriei in dauna celor de la Red Fighters deoarece a trebuit sa ne alaturam lor in peluza I, asta pentru ca nu am mai fost lasati sa ne continuam activitatea in peluza a II-a.

Ulterior Red Fighters se desfiinteaza dar asta nu a fost un impediment pentru cresterea peluzei deoarece tot mai multi baieti se alatura galeriei in jurul nostru iar asta a dus si la aparitia a noi grupuri.

Tot in acesti 2 ani de liga I se pune baza prieteniei actuale intre grupul nostru si gruparea ERA din Peluza Sud Steaua.

Ca si realizari ale grupului as mentiona reorganizarea peluzei si cresterea numerica si calitativa a acesteia, crearea celor mai importante coregrafii la inceput singuri iar odata cu aparitia noilor grupuri ajutati si de catre acestia, captura Ultranativului, captura steagurilor craiovene in Timisoara, faptul ca am facut din Arad un punct important si respectat pe harta ultra a tarii schimband total perceptia despre suporterii aradeni, sprijinul acordat celorlalte grupuri si bunele relatii cu acestea, incidentele de la Debrecen unde spunem noi ca ne-am descurcat bine, prietenia cu ERA, faptul ca suntem uniti si putem sta in fata oricui.

Nu in ultimul rand pt. ca vorbim despre istoria grupului ma simt obligat si dator sa il aduc aminte si pe cel care a fost Claudiu Marius Pintea, un membru de baza al grupului si un prieten devotat al tuturor, a carui disparitie prematura a lasat o rana adanca in sufletul nostru, il vom purta mereu in gandul nostru asa cum a fost el tot timpul vesel, optimist si jovial.

RASA

Motto: Via Ultras Vita


Grupul RASA apare la inceputul sezonului competitional 2007-2008 asta dupa ce un grup de prieteni care veneau deja de ceva vreme in peluza se hotarasc ca este momentul sa puna bazele unui grup deoarece considera ca au acumulat deja destula experienta. Grupul promite inca de la inceput si chiar depaseste asteptarile, baietii crescand numeric si incepand sa se implice activ la bunul mers al peluzei, dovada fiind contributia la numeroase cantece printre care cel mai important „Echipa mea” care este creatia lor, confectionarea propriilor materiale de grup, dar si prin confectionarea foarte reusita a catorva steaguri pe doua bete si a coregrafiei aniversare de un an.

Deocamdata grupul nu are decat un an de existenta si nu va pot spune prea multe despre istoricul lor, insa ceea ce i-a scos destul de mult in evidenta in cadrul peluzei este faptul ca relatiile dintre ei sunt foarte stranse si in afara zilelor de meci, aceasta fiind lucrul major care ne-a facut si pe noi SUR sa putem ridica capul, baietii fiind foarte uniti in tot ceea ce fac.

Baietii sunt foarte hotarati sa faca treaba si sa nu renunte la drumul pe care l-au inceput.

Commando Hooligans

Motto: It’s time to fight

Coomando Hooligans sau CH apar la fel ca si RASA in sezonul 2007-2008 si reprezinta un grup de suporteri care vin cu precadere din cartierul aradean Micalaca, dar asta nu mai este o regula pentru ca baietii au acum membri si din alte cartiere aradene.

Baietii spun despre ei ca sunt niste suporteri simpli pentru care doar UTA conteaza, nefiind interesati de alte aspecte sau “suferinte”, ca adopta un stil oarecum hibrid care are atat caracteristici hools dar pastreaza si o tenta de ultras.

Din punctual meu de vedere au o buna disciplina de grup, sunt foarte devotati si consider ca vor evolua mult mai mult pe viitor.

Directivo Ultra’

Acest grup apare in anul 2006 cu putin timp inainte de disparitia Red Fighters, deoarece sunt o aripa mai tanara de suporteri desprinsa din vechiul Red Fighters care, sesizand directia spre care se indreapta vechea grupare, se hotarasc ca e timpul sa formeze un nou grup cu o alta mentalitate deoarece nu se mai regaseau in vechiul grup.

Isi confectioneaza singuri materialele de grup, nefiind ajutati de catre nimeni, in ciuda faptului ca sunt niste suporteri mai tineri, a caror situatie financiara nu este una atat de stabila, iar din clipa infintarii sunt alaturi de echipa in peluza.

Baietii s-au remarcat mai ales in ultimul an cand au avut si ei membrii prezenti la captura facuta de catre aradeni in dauna oltenilor.

Suporter Club UTA

SCU reprezinta o organizatie cu personalitate juridica formata initial dintr-un grup de tineri suporteri ai „Batrânei Doamne”si care ia fiinta in 2007. Este cea de-a doua asociatie nonguvernamentala a unei echipe de fotbal cu statut juridic, dupa cea a echipei Steaua, care functioneaza in baza Ordonantei nr. 26/2000, modificata.

Inregistrarea asociatiei a fost facuta de 9 membri fondatori din randul carora a fost ales un consiliu director care sa conduca timp de 6 luni. In actuala formula exista un staff format din presedintele, vicepresedinte, secretar si inca 2 membri ai consiliului director. Per total, cei 9 membri fondatori sunt completati de membri cotizanti, care trebuie sa aiba minimum 18 ani si sa tina cu UTA. Taxa de inscriere este de 10 lei, iar cotizatia lunara tot 10 lei. Dupa 6 luni s-au facut alte alegeri pentru functiile de conducere deoarece primul consiliu a fost provizoriu si s-a ocupat mai mult de punerea pe picioare a asociatiei. Asociatia isi propune sa inscrie si membri de onoare, care, prin activitatea lor, in decursul timpului, au adus servicii deosebite clubului, echipei si suporterilor UTA. Pentru a primi legitimatie, cei care se inscriu trebuie sa prezinte o copie de pe buletin si o poza. Pe viitor, se intentioneaza emiterea de carduri magnetice pentru membri.

Deocamdata, asociatia functioneaza in localul suporterilor „Old Lady’s Pub”, de pe strada Poetului, insa pe viitor se spera la obtinerea unui nou sediu.

Asociatia isi propune sa fie aproape de problemele clubului si ale echipei dar si ale suporterilor, sa asigure o legatura intre club si suporteri si sa asigure o forma independenta de sponsorizare a activitatii suporterilor. Lucrurile sunt cat se poate de transparente in sensul ca oricine poate sti concret unde vor merge banii donati.

“Nu lasati UTA sa moara”


… a fost strigatul disperat si dureros a mii de aradeni care pe 17 noiembrie 2007 au iesit in strada pentru „Batrana Doamna” a fotbalului romanesc. La acea vreme, UTA era la un pas de „naufragiu”, fara bani, fara stapan. Sandu Ion si Nicolae Bara isi anuntasera retragerea, iar cei care au iesit in strada au cautat o raza de speranta mai ales la autoritatile locale. Primarul Gheorghe Falca i-a primit pe reprezentantii suporterilor in biroul sau si a obtinut o intalnire in trei, alaturi de finantatorii Sandu si Bara. Cum primul a ramas ferm pe pozitii si a iesit total din schema, Nicolae Bara impresionat de pasiunea si de gestul fanilor decide sa isi continue finantarea la Arad.

Mitingul a fost o reusita, pentru ca in final si-a atins scopul, deoarece situatia financiara a clubului s-a redresat, suporterii reusind si sa deblocheze impasul la nivel de actionariat, fiind pentru o perioada interimara de timp prezenti in conducerea clubului, prin intermediul asociatiei Suporter Club UTA, ulterior lucrurile s-au limpezit creandu-se societatea pe actiuni.

Concluzii

In final as mai vrea sa-l amintesc si pe Colin, propietarul Old Lady’s Pub un membru cu state vechi de plata la noi in peluza care a facut din pubul lui un fel de “biserica” a utistilor, locatie care a contribuit din plin la reusitele noastre si la unitatea noastra de grup si peluza.

Ca un gand pentru viitor vreau sa mentionez faptul ca noi suntem optimisti vis-à-vis de ceea ce va urma chiar daca perspectivele legii Dragomir sunt sumbre, totusi nu vrem sa abandonam lupta iar pentru acest lucru retrogradarea din prezent care ne-a readus in esalonul doi este privita de noi toti ca pe o sansa pentru un nou inceput.

Kidu (SUR)

Reclame

13 comentarii »

  1. in final sper ca termini cu cele mai importante galerii…

    Comentariu de cosminelos — iulie 26, 2008 @ 12:41 pm | Răspunde

  2. cu toate ca nu doresc sa redeschid o polemica mai veche, tin minte ca nu ati raspuns prea clar la intrebarea privind acest articol: http://img78.imageshack.us/img78/7281/utaxc8.jpg
    ati putea sa ne explicati si noua?

    Comentariu de nsd — iulie 26, 2008 @ 3:01 pm | Răspunde

  3. Felicitari pentru articol. JOS PALARIA !!!

    Comentariu de micutu — iulie 26, 2008 @ 3:30 pm | Răspunde

  4. deci…..jur ca mi-o dat o lacrima….toata inima si tot respectul pentru peluza aradeana…..felicitari pentru articol….

    Comentariu de Alin — iulie 26, 2008 @ 5:17 pm | Răspunde

  5. felicitari ptr acest articol,dar te rog corecteaza revolutia a fost la 22 dec 1989 nu 1899

    Comentariu de glevy — iulie 26, 2008 @ 5:31 pm | Răspunde

  6. Frumos, obiectiv, realist, bravo!

    Comentariu de Lucian — iulie 26, 2008 @ 7:27 pm | Răspunde

  7. tot respectu pt saitu acesta ma mir ca so gandit cineva sa faca un astfel de sait………cu UTA pana la moarte si dincolo de ea…..

    Comentariu de chelu — iulie 26, 2008 @ 8:56 pm | Răspunde

  8. cel mai frumos artikol pe care lam citi eu nu am obikeiu sa citesc da la ce am citi aveam un gand maret,lacrimi pe fata si ma gandeam ce frumos era mai demult tot ma gandesc dc nu putem reinvia trecut….respect pe UTA:X

    Comentariu de chelu — iulie 26, 2008 @ 9:00 pm | Răspunde

  9. Asta e istoria noastra…. in comparatie cu cea a UTEI am putea spune destul de slaba..
    Pe viitor sunt 100% ca lucrurile vor creste considerabil in peluza… in toate sensurile.

    Pacat de „rusinea” pe care a provocat-o RED FIGHTERS si de mentalitatea lor gresita, niciodata nu ne inclinam in fata nimanui.

    doar UTA CONTEAZA !!!

    Comentariu de Alin ... — iulie 27, 2008 @ 7:58 pm | Răspunde

  10. nu cumva prina organizatie de suporteri a fost Liga Suporterilor Rapidisti?!?!?..ia ganditi’va mai bine

    Comentariu de cioko — august 16, 2008 @ 5:00 pm | Răspunde

  11. Pacat ca UTA avea o super-galerie pe vremuri,acum sunt doar niste tineri cu ifose care au ajuns intre timp sklavii stelei…pacat,f pacat…

    Comentariu de barca — septembrie 1, 2008 @ 4:21 am | Răspunde

  12. pentru noi doar UTA conteaza…respect

    Comentariu de MagnuM — septembrie 3, 2008 @ 11:16 am | Răspunde

  13. UTA SI NIMIC MAI MULT ! RESPECT CH/SUR/RASA/DU

    Comentariu de MagnuM — septembrie 10, 2008 @ 12:57 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: