Un colt ultra’ uitat de lume

Iulie 31, 2008

Interviuri ultra: „Nu ma consider un ultras pur”

Filed under: Interviuri,Spectacol pe stadioane — admin @ 9:45 am
Tags: , , ,

Il poti vedea la meciuri suit pe gardul peluzei sud din Ghencea dand tonul, sau la emisiunile sportive in care se discuta despre suporteri, invitat din partea stelistilor. Avand in vedere ca este de ani buni implicat in fenomen, am considerat ca poate emite idei interesante, asa ca l-am rugat sa ne raspunda la cateva intrebari. Ne-am cam lungit cu vorba, asa ca a rezultat un interviu urias (ca dimensiune). Daca este sau nu ceva interesant in acest interviu, vor judeca cei care se incumeta sa il citeasca. Deci sa incepem tripticul cu Lecce cu cateva intrebari generale.

Tifo: Salut, o scurta prezentare personala, te rog.
Lecce:
Alexandru Tofan (prietenii imi spun Lecce de la varsta de 7 ani….motivul, ceva legat de pronosport-ul de atunci, nicidecum de vreo simpatie de-a mea pentru echipa cu acelasi nume ). Voi implini 30 de ani, momentan inca ma laud ca am 29, vin pe stadion din 1984, de cand m-a adus tatal meu la meciul cu AS Roma, insa primul meu derby Steaua-Dinamo a fost la hochei in 1983. In peluza din 1995, la sud din 2005.

Tifo: Care a fost primul meci acasa si prima deplasare pe care le tii minte?
Lecce:
Primul meci acasa: Steaua – AS Roma in toamna lui 84. Prima deplasare am facut-o cu tatal meu si cu niste prieteni de-ai lui in 1985 la Honved Budapesta. Prima deplasare cu un grup de suporteri, in 1992 la Cluj.

Tifo: Fa-ne te rog o scurta prezentare a “evolutiei” tale ca ultras, din punct de vedere istoric.
Lecce:
Nu ma consider un ultras pur, poate si din cauza ca stiu exact ce implica acest fenomen si cam care ar fi linia oarecum clasica a unui ultras veritabil. Am mers la meciuri de mic, prima data cu parintii sau cu veri de-ai mei mai mari.
Apoi am mers cu o brigada micuta compusa din vecini de-ai mei si colegi de generala. Mai tarziu o parte din acestia, printre care si eu, am intrat in cunoscuta factiune Titan Boys. TB era o brigada compusa in general din toti stelistii care plecau la meciuri din zona Titan la vremea aceea, apoi s-a transformat in grup organizat. Am fost membru activ TB din 1997 si pana in 2005 cand s-a dizolvat in mare parte acest grup.
Apoi am hotarat sa ma mut la Peluza Sud Steaua, unde am intrat intr-un grup cu adevarat Ultra’ din punct de vedere al liniei si principiilor, Vacarm, grup din care fac parte si la ora actuala.

Tifo: Povesteste-ne ceva despre cum era galeria Stelei inainte de 89.
Lecce:
Galeria Stelei inainte de 89 nu imi este foarte clara in minte. Imi aduc aminte cu placere de acele meciuri de pe fostul 23 August, unde galeria Stelei ocupa partea din dreapta a tribunei 1. Existau si pe atunci lideri, steaguri colorate, chiar si steaguri pe gard, dar nu era cunoscut fenomenul ultra’, cel putin nu mie.
Avand in vedere ca eram inca in anii copilariei si ca meciurile Stelei erau doar un hobby la varsta aceea, nici nu pot spune ca m-ar fi interesat prea mult sa cunosc principiile galeriei, ci mai mult imi facea placere sa vin la meciuri, sa stau oriunde erau multi stelisti si sa incurajez Steaua. Imi aduc aminte cu placere si de meciurile din Ghencea, de meciul cu Anderlecht in mod special, meci care m-a marcat pe viata… din momentul ala mi-am dat seama ca am devenit fanatic si dependent de aceasta echipa…
In general, pe Ghencea, galeria Stelei se afla in centrul tribunei a 2-a, acolo era grupul cel mai activ de suporteri, dar si la tribuna 1, sectorul dinspre Peluza Nord, erau grupuri de suporteri fanatici care cantau si incurajau Steaua pe parcursul intregului meci.

Tifo: Cum erau deplasarile galeriei Stelei de pana in 89? Ceva amintiri ?
Lecce:
Nu imi aduc aminte sa fi fost deplasari organizate pana in 89..si nici chiar dupa 89 imediat. Eu nu ma pot lauda cu multe deplasari in perioada aceea. Eram un copil, in 89 aveam doar 11 ani.
Pot spune, insa, ca am fost la cateva meciuri pe care Steaua le-a jucat in tara, impreuna cu tatal meu sau chiar si cu ambii parinti ( deh, boala de familie ). In 1988, am mers cu ai mei la Tg Mures, juca Steaua cu ASA. Ne-am luat bilete si binenteles ca am nimerit la tribuna stadionului printre suporteri care tineau si cu Steaua, dar in primul rand cu echipa locala (in acel meci).
Cunoscand faptul ca in zona respectiva a tarii, vorbirea corecta a limbii romane si implicit necunoasterea limbii maghiare atrageau antipatia localnicilor, parintii m-au sfatuit sa nu comentez prea mult. La un moment dat Steaua conducea cu 1-0 si arbitrul le-a refuzat celor de la ASA o lovitura de la 11m. In momentul de tensiune creeat, un suporter de langa noi se ridica furios si in loc sa ii adreseze arbitrului o insulta demna de un secui civilizat, omul a scapat un „bai, maghiarule!!!”… in loc de un „bai, magarule!!”…cum ar fi vrut omul sa spuna. In momentul ala s-a facut liniste si am crezut pentru moment ca omul de langa noi va fi scos pe targa. Nu a fost asa….si-a luat cateva injuraturi de la cei care s-au simtit lezati si apoi ne-am uitat toti linistiti la meci. Steaua a invins ( aviz Buzaului ;)) )!
In rest, cu regret va spun, imi pare rau pentru cei mai tineri care nu ati prins perioada aceea…in Romania chiar se juca fotbal adevarat.

Tifo: Care a fost cel mai frumos meci din punct de vedere al galeriei si cea mai frumoasa deplasare inainte de 89 la care ai fost prezent?
Lecce:
Cel mai frumos meci…nu pot sa fac un clasament acum, a trecut mult prea mult timp si eram prea mic. Dar am retinut cu placere un 4-1 cu Rapid prin ’84 sau ’85 pe 23 August. A mai fost meciul cu Anderlecht, pe care nu il voi uita niciodata.
Cea mai frumoasa deplasare…cred ca finala Cupei Romaniei in ’89 la Brasov cu Dinamo. A dat Hagi gol, am batut cu 1-0… am fost in delir! Dar trebuie sa recunosc ca au fost mult mai multi caini decat stelisti la acel meci.

Tifo: Dragostea pentru echipa s-a manifestat in galerie si inainte de 89, existau steaguri de fluturat, se faceau deplasari, care este diferenta intre ei si ultrasii de azi?
Lecce:
Normal ca se manifesta dragostea pentru echipa. Toti eram fanatici, toti il iubeam pe Lacatus, pe Tudorel Stoica. Pe toti ne incanta Beloni, Majearu. Toti eram mandri de Dukadam si de taria lui Bumbescu. Toti stiam ca daca intra Balint in a doua repriza o sa ii dea gol lui Dinamo. Eram nostalgici dupa Iordanescu sau Raducanu.
Ce dracu, astia spun azi ca suntem huligani si ca nu avem nimic in cap si ca nu stim fotbal, dar habar nu au ca fanatismul nostru e alimentat cu aceste imagini si clisee strict legate de un fotbal de calitate si de mandria de a fi printre cei mai buni…
Si mai mor si pe „adevaratii suporteri” care o dau p-aia cum ca noi veneam pentru cupe si flori sau pentru ca eram fericiti cu Ceausescu. Din pacate pentru mine si familia mea am avut mult de suferit pe vremea aceea. Atat tatal cat si bunicul meu au fost detinuti politici, iar familia mea a urat comunismul mai mult decat orice pe lumea asta, insa asta nu m-a impiedicat sa iubesc Steaua. Mi se par niste complexati cei care pun in lumina tampenia asta cu comunismul si cu Ceausescu.
Steaua a castigat cupe si flori datorita in primul rand fotbalului de calitate si al spectacolului pe care il facea. Cum juca Steaua la ora aceea…va spun sigur ca nu prea jucau multe echipe in lume. Eram in primele 5 echipe ale lumii. Tinerii intreaba care e diferenta intre Steaua de atunci si Steaua de acum. Steaua de atunci era in primele 5 echipe ale lumii. Steaua de acum….

Se faceau si deplasari, dar nimic organizat. Suporterii erau unii sinceri si impatimiti de fotbal, de culorile ros-albastre… multi copii de varsta mea proveneau din familii cu traditie in cadrul armatei, erau si foarte multi care locuiau in Berceni, Militari sau Dr Taberei. Nu se stia nimic de ultrasi si de ce inseamna ultrasii… mai vedeam si noi pe video cate un meci din Italia sau pe la bulgari o transmisiune unde mai scapau cate un cadru in peluze cu multe fumigene, torte si uneori incidente.
Cine a vazut la bulgari in 89 rezumatul dintre Napoli si Juve in Cupa UEFA, stie la ce ma refer, daca nu l-ati vazut, cautati-l pe youtube, merita. Oricum, in ’90, la primul derby, o parte a galeriei Stelei s-a mutat la Peluza Sud. Eu stateam tot la tribuna 2. Atunci am vazut pentru prima data in Ghencea fumigene. Tin minte ca a fost mult fum la meciul respectiv si mi-a placut atmosfera asta care incerca putin sa semene cu ce vazusem pana atunci la televiozor la meciurile din Italia.

Tifo: Ce te-a atras in peluza? Ce te-a facut sa ramai acolo? Te-ai gandit vreodata sa te “retragi” la Tribuna a 2-a sau sa renunti sa mai vii la meciuri?.
Lecce:
Fanatismul m-a atras in peluza, faptul ca oamenii din peluza cantau non-stop. Incurajau echipa si cand aceasta era condusa. Nu se lasau invinsi. Apoi am aflat ca unii de prin peluza se cunosc intre ei si se duc impreuna prin deplasari si se distreaza, beau, merg la meci, se mai bat cu suporterii adversi etc.
Era vorba de mai multa adrenalina, de mai multa implicare. Doream sa ma fac util, sa imi fac simtita prezenta…si ce-i drept, ma cam plictisisem sa merg cu varul meu sau cau amicii de la bloc, care erau mult mai putin activi in timpul unui meci, fata de cum mi-as fi dorit eu. In 94, la o deplasare la Brasov, m-am convins ca mi-ar placea mult mai mult sa fac parte din brigada celor care merg in peluza. M-am simtit extraordinar cu ei pe tren si ne-am distrat prin Brasov pana sa inceapa meciul, in ciuda vremii ploioase si a frigului.
Din ’95 mi-am parasit locul din tribuna si m-am mutat in Peluza Nord. Nu m-am gandit niciodata sa ma mut la tribuna inapoi si nici nu cred ca o mai pot face. Daca voi renunta vreodata, o sa renunt de tot…E clar ca locul meu nu este in tribuna.. ar lua foc scaunul ala sub mine!!

Tifo: Care au fost principiile de baza dupa care te-ai ghidat in anii de peluza?
Lecce:
Principiile mele: sa nu las capul plecat. Sa fii Stelist inseamna sa te consideri intotdeauna superior celorlalti. Eu asa am simtit-o, iar frustrarile adversarilor mi-au dovedit de cele mai multe ori ca am dreptate. Nu am cautat niciodata sa ajung la scop cu ajutorul oricaror mijloace si intotdeauna am incercat sa ma ghidez dupa propriile idei de corectitudine. O sinteza a principiilor mele ar fi: vreau sa fiu mereu mandru si demn de ceea ce fac pentru Steaua.

Tifo: Care au fost sursele tale de informare despre fenomen? De unde ai auzit si invatat si de unde afli noutatile ?
Lecce:
Sincer iti spun ca despre fenomenul Ultra’ am auzit prin 91 sau 92 cand eram intr-o tabara la Costinesti, de la niste rockeri din Timisoara. Aia aveau la ei reviste si tot felul de povesti despre ce fac aia prin Italia si despre fenomenul Ultra’.
Noutatile nu prea ma intereseaza, nu sunt un fan inrait al internetului si al discutiilor pe net. Am remarcat ca la noi vorbesc si cei in cunostinta si cei in necunostinta de cauza. Toti isi dau cu parerea, intra in conflict pe internet, se cearta, devin subiectivi. Suntem la varsta pubertatii in privinta fenomenului. Pe forumurile din Franta, Italia si chiar Germaina, ultrasii se rezuma doar la a-si da sfaturi, la a discuta probleme comune si cam atat. Conflictele nu ar trebui sa aiba loc pe net, ci in zi de meci… pe strazi sau pe unde ne intalnim. Apoi.. poate bem o bere in Vama, de ce nu?!….sau poate nu 😛

Tifo: Care a fost cea mai frumoasa perioada a ta in peluza? De ce?
Lecce:
Cea mai frumoasa perioada din punct de vedere al spectacolului, a fost la sfarsitul anilor 90. Nu stiu cand o sa mai simt galeria Stelei cum am simtit-o in ’99 la finala Cupei Romaniei cu Rapid pe stadionul Lia Manoliu. Am avut 2,5 tone de confetii, foarte multe steaguri de fluturat, foarte multe torte. A fost un spectacol frumos si o zi memorabila pentru mine. I-am invins pe Rapid la toate capitolele in acea zi: pe strazi, la spectacolul din tribune si la fotbal.
O sa credeti ca e curios de ce nu am amintiri mai placute de cand am batut Dinamo, dar problema e ca in ziua aceea l-am invins pe Mircea Lucescu, un binecunoscut anti-stelist si dinamovist convins…chiar daca pe vremea aceea antrena Rapidul. Tot o zi memorabila in peluza este acel 3-0 cu Dinamo in ’91 parca, pe Lia Manoliu si binenteles celebrul 5-0 din Ghencea.

Tifo: Si cea mai neagra perioada? De ce?
Lecce:
Cea mai neagra perioada mi-a parut a fi cea in care mai multi membri din Peluza Nord au migrat la Peluza Sud, apoi iscandu-se acel conflict despre care stie toata lumea. Din fericire nu a fost un conflict care sa genereze o ura pe termen lung, ci mai degraba reglari de conturi de moment.
Pana la urma ne-am dat seama ca suntem toti Stelisti si ca iubim aceleasi culori, ne-am dat seama ca in fata oamenilor in albastru suntem toti la fel si nu ne intreaba din ce peluza facem parte, atunci cand tintesc pustile spre noi si trag. Asa ca a trebuit sa facem doua peluze competitive si care sa colaboreze spre binele echipei. Din fericire lucrurile merg spre bine, din punctul asta de vedere.

Tifo: As vrea sa iti pun acum cateva intrebari legate de grupul din care faci parte, Vacarm, si de peluza Sud. Dar cum deja am vorbit mult, vom continua in zilele care urmeaza.

Anunțuri

3 comentarii »

  1. Mda, sudul…
    Nordul s-a cam dus acum dupa ce au ramas azi dimineata fara Desant si Triada :)))

    Comentariu de caine — Iulie 31, 2008 @ 10:53 am | Răspunde

  2. RUSINOS DAR ADEVARAT.

    Nordul e KO.

    Comentariu de South Style * FkB — Iulie 31, 2008 @ 6:45 pm | Răspunde

  3. […] Interviuri ultra’: “Rivalitate (nu dusmanie) cu Dinamo… pana la orice punct…” Filed under: Interviuri, Spectacol pe stadioane — Tags: Dinamo, Peluza Sud, Rapid, Steaua, ultras, Vacarm — nimeni @ 4:20 pm Continuare a interviului “Nu ma consider un ultras pur” […]

    Pingback de Interviuri ultra’: “Rivalitate (nu dusmanie) cu Dinamo… pana la orice punct…” « Un colt ultra’ uitat de lume — August 1, 2008 @ 4:20 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: